Eaha te tumu o te fanauraa o te taata?
Eaha te tumu o te fanauraa o te taata?
Te tumu o teie fanauraa o te iteraa ïa i te parau mau natura e te fariiraa i te ora mure ore.
< Faahororaa: ThiruVarutpa tei papa 'ihia e Vallalar—te aroha no te mau mea ora.
Te tumu o teie fanauraa taata, o te iteraa ïa i te ti 'araa o te Atua e te fariiraa i te pohe ore.
Te faaite mai nei o Vallalar, tei farii i te ti 'araa o te Atua, i te reira ia tatou na roto i to 'na iteraa.
E ere te tumu o te fanauraa o te taata ia faarahi i to 'na huaai. No te mea e rave atoa te tahi atu mau animala i te reira. Aita ta ratou e ite hau atu i te maa e te huaai. No te mea ua fanauhia te tahi atu mau mea taa ê atu i te taata no te faautuaraa. No reira, aita te ite e horoahia ra i rapae i te fanauraa e te amuraa maa.
FAANAURAA MAU TAATA: E ite rahi a 'e to tatou i te tahi atu mau mea ora no te mau ohipa ti 'a ta tatou i rave i roto i to tatou fanauraa na mua 'tu. E faaruru tatou i te mau faahopearaa o to tatou mau mana 'o, mau parau, e mau ohipa, noa ' tu e te tiaturi ra tatou i te fanauraa faahou aore ra aita.
Aita te mau animala e farii i te ite hau atu i te mau hinaaro tumu o te maa, te vahi faaearaa, e te fanauraa. Teie râ, aita te taata e mauruuru ra i te mau hinaaro tumu no te mea e ere te maa e te huaai ana 'e ta tatou e hinaaro e rave. No reira, e tamau noa te taata i te tamata rahi a 'e.
Te hinaaro nei te taata e ora ma te pohe ore, tera râ, e pohe ratou no te mea aita ratou i rave i te mau mea e titauhia no te farii i te ora pohe ore.
Mai te mea e, te hinaaro i te fanauraa o te taata, o te maa ïa e te huaai. E tia ia ' na ia mauruuru i te reira ia noaa mai ia ' na te reira. Teie râ, noa ' tu e ua farii tatou i te reira, aita te taata e mauruuru ra no te mea e ere te mau hinaaro tumu i ta tatou hinaaro rahi, no reira, aita tatou e mauruuru, e e tamata te taata i te rave hau atu â.
Mai te mea e, te opuaraa o te fanauraa o te taata, o te fariiraa ïa i te mau hinaaro tumu, mai te maa e te fanauraa, e mea ti 'a ia 'na ia mauruuru i te reira ia farii ana 'e oia i te reira. Teie râ, noa ' tu e ua farii oia i te reira, aita oia e mauruuru no te mea e ere te mau hinaaro tumu i te opuaraa o te fanauraa o te taata, no reira aita oia e mauruuru ra, e te tamau noa ra te taata i te tamata.
Ua horo 'a te natura i te taata i te ite rahi a 'e i te tahi atu mau mea ora no te mea ua fanauhia te taata no te farii i te parau mau mure ore. No reira, aita te taata e mauruuru ra i te tahi atu mea maori râ te parau mau.
Aita tatou i fanauhia no te pohe. Aita tatou i fanauhia no te imi i te moni e no te pohe. Aita tatou i fanauhia no te fanau e no te pohe. Aita tatou i fanauhia no te faaite i to tatou itoito. Aita tatou i fanauhia no te pohe ma te ite ore no te aha tatou e pohe ai.
Te opuaraa o te taata, o te oraraa pohe ore ïa. Nahea ia upooti 'a i ni 'a i te pohe? E aore râ, nahea ia farii i te ora mure ore?
E ti 'a ia tatou ia ite e, na roto i te aroha o te Atua, o te natura ïa, e nehenehe ta tatou e farii i te ora mure ore.
<
O te pohe te ma 'i rahi roa a 'e e tae mai i ni 'a i te taata. E nehenehe noa tatou e oaoa mai te peu e e ora mai tatou i te pohe. O te taata ana 'e aita i pohe o te nehenehe e faaora ia tatou i te pohe. Hoê ana 'e te Atua o tei ore i pohe. No reira, o te Atua ana 'e te nehenehe e horo 'a ia tatou i te pohe ore.
No te farii i te hoê mea no ǒ mai i te Atua ra, e ti 'a ia tatou ia farii i te reira. Eita te reira e faufaa mai te mea e, e farii tatou i te hoê mea ma te tano ore. No reira, mai te mea e, e riro atoa tatou ei natura o te Atua, a here. E nehenehe ta tatou e fana 'o i te ora mure ore.
Ia au i to 'u ite, no te mea ho 'i e, te farii nei tatou i te aroha no roto mai i te hoê taata aita e here, e faatupu oia i te mauiui i ni 'a i te tahi atu mau taata, no reira, e ti 'a atoa ia tatou ia ite i te huru o te Atua e ia taui ia tatou iho i roto i taua huru ra.
Te mau mea atoa no nia ia Vallalar e ta ' na mau buka na roto i te reo Tahiti
E au te mau mea ora atoa.Eaha te opuaraa o te fanauraa o te taataE nehenehe te reira e noaa mai na roto i te tuhaa o te aroha o te Atua. E nehenehe te reira e noaa mai na roto i te tia roa o te aroha o te Atua Eaha te mau maitai o te fariiraa i te mau oaoaraa o te ao neiEaha te mau maitai o te oaoa i te ra'iTe mea e piihia ra te oaoa o te ao neiIa ite ana'e te hoê taata i te oaoa, e oaoa to ' na feruriraa. Ia ite ana'e oia i te oto, e vai noa to ' na feruriraa. Eaha ' tu â te pahonoraa i te uiraa Te ite ra anei to tatou feruriraa i te oaoa e te otoNo te aroha, e nehenehe anei tatou e horoa i te i'a i te mau animala amu i te i'aE nehenehe anei tatou e tâu'a ore i te feia po'ia e e haamata i te horoa i te maa i to tatou iho mau melo o te utuafareTe vai ra anei ta tatou ti'amâraa no te tape'a i te mau atâtaraa e tupu mai i ni'a ia tatouE nehenehe anei ta tatou e faaoromai i te po'ia ma te ore e amu i te maaNahea vau ia ite e, o te aroha ana'e te rave'a no te farii i te aroha o te AtuaEaha te taime e ite ai te aroha i roto i te mau mea ora no te tahi atu mau mea oraE horoa te aroha i te mau peu morare o te ao nei. E tia ia itehia e eita te mau peu morare o te ao nei e vai mai te peu e aita e aroha. NaheaUa riro te aroha ei mauhaa e ei tuhaa no te aroha o te AtuaE tia ia tatou ia ite mau e e mau atua te feia aroha.No te aha e rave rahi o te mau mea ora i hamanihia e te Atua e mauiui rahi ai i te po'ia, te taparahiraa taata, te ma'i, e te tahi atu â?Eaha te auraa o te a'oraa i te aroha Eaha te reo o te a'oraa i te arohaE tino taa ê to te taata i roto i te mau moemoeâNo te aha te mau taeae maha e taa ê ai i te mau huru e te mau ohipa?Te faaueraa i te arohaTe amu ra anei te mau melahi i te maa e te po'ia ra anei ratouTe ite ra anei te varua i te maitai e te ino, e aore râ, te ite ra anei te mau tino e te feruriraa i te oaoa e te mauiui Mai te mea e, aita te varua e ite ra i te hoê mea, eaha ïa te auraa o te arohaNo te aroha, e nehenehe anei tatou e horoa i te i'a i te mau animala amu i te i'aTe patoi ra anei te amuraa i te mau tumu raau i te arohaE noaa mai ihea te ito no te aroha i te varuaNahea ia ite i te vai - mau - raa o te hoê fanauraa na mua'tuNafea tatou ia fana'o i te oaoa rahi i roto i te faaipoiporaa e te tahi atu mau oroaEaha te rongonui o te taata tei farii i te oaoa i te ra'iA faaamu i te matapo, te turi, te vava, e te pipi.Auê, ua pouri i teie nei, e haere tatou i hea no te imi i te maaE ti'amâraa anei ta tatou no te ma'iti i to tatou mau tinoEaha te fana'oraa i te oaoa rahi roa ' ' eE ti'a anei ia tatou ia horo'a i te maa i ta tatou mau animala, te mau hoa, e te mau rave ohipaNo te aha tatou e haapao pinepine ai i te horoaraa i te maa i te feia e po'ia ra?Eaha te hanahana o te taata tei fana'o i teie oaoa o te ao neiEaha te hanahana o te taata tei farii i teie oaoa rahi roa'e - E mea otahi roa te tino o te paari.Nahea te aroha o te Atua e itehia ai i roto i te varua ia aroha pinepine ana'e te varua i te mau mea ora atoaEaha te huru noa o te aroha noa o te Atua, o te faaiteraa natura ïaEaha ta te atua Veda e parau ra no nia i te horoaraa i te maa i te feia veve E nehenehe anei te taata e ora o ' na ana'e ma te tauturu ore a vetahi êNahea tatou ia farii i te aroha o te Atua, o te faaiteraa mau ïa o te AtuaNahea te aroha o te Atua e itehia ai i roto i te varua ia rewa pinepine ana'e te varuaE ti'a ia tatou ia ite e, te aroha, te faaiteraa natura o te Atua, e itehia ïa i te mau vahi atoa e i te mau taime atoa mai teie i muri nei.Eaha te huru oaoa e noaa mai na roto i te amuraa i te i'anafea te tautururaa i te mau mea ora ia faarirohia ei haamoriraa i te atua?E mea maitai a'e te oraraa i te fare i te monastique.Nafea te hoê taata veve ia horoa i te maa i te hoê taata po'iaTe vai ra te faautuaraa no te ra'i mai no te aroha no te mau mea ora. Mai te mea e, aita e aroha, eita te a'oraa no te ra'i e vai. NaheaTe mauruuru e noaa mai na roto i te amuraa i te i'a, e mea maitai aore ra e mea ino anei te i'a?Eaha te oaoa rahi roa ' ' eNahea ia riro mai ei atua . O vai te atua e au i te taata, o tei faaamu i te feia po'ia e o tei horoa ia ratou i te oaoaNahea ia riro mai ei taata paariNafea ia faaora i te mau ma'i eita e nehenehe e rapaauhiaNahea ia farii i te hoê huaai ite maitaiNahea ia ora maoroMai te mea e, te hinaaro nei outou e ite nahea ia farii i taua aroha raNahea ia farii i te aroha o te AtuaNahea ia haamori i te Atua ma te faaohipa i te aroha natura e vai ra i roto i te mau taata atoaUa pii - atoa - hia te faaiteraa i te aroha i te mau mea ora te haamoriraa i te Atua.Ihea te mau siddhas, te mau taata paari, e te mau ascetes e oto aiE pau anei te poia i te emeperoa rahiE faahepo anei to ratou poia ia hoo atu i ta ratou mau tamarii hereO te po'ia te mauiui ino roa ' ' e o te mauiui atoa. AhaE hoê â anei te mauiui i te po'ia no te mau taata atoaNahea tatou ia ite i te mau mata rohirohi o ta tatou mau tamarii po'iaTa'ata mā'eha'aE hopoi'a na tatou ia ninii i te pape i ni'a i te mau tumu raau i roto i te mau uru raau e te mau vahi atea roa.Nafea te mau ohipa hara o te fanauraa na mua ' tu e tae mai ai i teie fanauraa i teie neiTe horoa ra anei i te aroha i te maaIa au i te ture a te Atua, e tauturu tatou i te feia e mauiui raE rave'a anei te po'ia no te farii i te ti'araa atuaE nehenehe anei ta tatou e amu i te mau tumu raauE mea viivii anei te mau mea no roto mai i te mau tumu raau mai te upoo e te mau arapoaNahea tatou ia ite e te vai ra te hoê fanauraa na mua'tuTe vai ra anei te hade e te ra'iTe ora ra anei te huero aore ra ua poheEaha te hanahana o te hoê taata tei farii i teie oaoa rahi roa'e - Eita te hoê mea e nehenehe e haafifi i te tino o te ite.Eaha te hanahana o te hoê taata tei farii i teie oaoa rahi roa'e - Aita to te tino o te ite e huru.Eaha te hanahana o te taata tei farii i teie oaoa rahi roa'e - Eita te tino o te ite e pohe ore, no reira eita e pae mea rahi e nehenehe e faaino i te reira.Te haapeapea atoa nei te feia hinaaro rahi atoa no to ratou po'ia e te tia'i nei ratou i te maa.A ora e a muri noa'tu na roto i te horo'araa i te maaIa ore tatou ia haapao i te mau fifi a te AtuaNo te aha i parauhia ' i na mua roa e e tia ia itehia te aroha i roto i te mau mea ora atoaEaha te mea faufaa roa ' ' e ia rave i te hoê faaipoiporaa aore ra i te tahi atu oroa oaoaIa au i to ratou karma, ua horoahia te maa i te mau animala e te mau manu. Teie râ, e tia i te taata ia rave i te ohipa e ia imi i te maa. Nō te ahaEaha te opuaraa faufaa roa ' ' e o te aroha . Ihea te varua e te Atua e parahi ai i roto ia tatouUa faaoti te Atua i roto i te mau Vedas (mau papa'iraa mo'a) mai teie i muri nei.Nahea ia farii i teie mau huru oaoa e toru e te mau maitai o te oraraa .te pahonoraa no te hoê taata e parau ra i muri nei e ere te mau mauiui e tupu mai i ni 'a i te mau mea ora no te po 'ia, te mata 'u, e te tahi atu mau mea, e te mau ohipa i tupu i ni 'a i te mau tino o te feruriraa, te mata, e te tahi atu mau mea, i te mau ohipa i tupu i ni 'a i te varua, no reira, aita e maitai taa ê no te aroha i te mau mea oraA paruru i te mau hiero mau i te mau vavahiraa e a faaite i te aroha.Eaha te tumu o te fanauraa o te taata?A timâ i te auahi o te po'ia o te taata paari.No te aha te taata e te tahi atu mau mea ora e roohia ' i i te mau atâtaraano te aha te tahi mau taata e ore ai e aroha ia roohia te tahi atu mau mea ora i te ati ?Te rahi noa ' tura te mau fanauraa ino, e te vai ra te mau peu morare ino i te mau vahi atoa no te ereraa i te aroha e te faaueraa. NaheaNahea ia ora mai i te mau mauiui atoa e tupu ra i roto i to tatou oraraaEaha te taime e ore ai te feia faatere faaroo e pee i te faaueraa a to ratou pǔpǔ e to ratou haapaoraaA faaore i te oto o te taata po'ia e a faataoto ia ratou.a faaore i te au na roto i te maa e a faaho'i mai i te reira i te ite ore.Eaha te utua no te faaamuraa i te hoê taata veve aita to ' na patururaaEaha te ti'araa ia faaorehia te varua na roto i te arohaEaha te ti'araa ia aroha i te mau mea oraEaha te pahonoraa i te feia e parau ra e, "Te mau mauiui o te taata, o te iteraa ïa i te mau rave'a e te mau tino o roto mai te feruriraa, te mata, e te tahi atu mau mea, eiaha râ te iteraa i te varua, no reira, e ere te tautururaa i te mau mea ora i te aroha" E ti'a i te mau atua e te mau atua atoa ia aroha ia'naFaaora i te mau ati scorpion ino.Faaora i te taata hara tei piihia te po'ia.Nahea ia faaora i te mori i te mata'i taero o te po'iaE tia ia faaorahia te oraraa i te po'ia e te taparahiraa taata.A faaora i te taata tura e mauiui ra, o te tata'u nei i te ani i te maa, mai te hoê taata vavau.A faaora i te manu o tei topa i roto i te honiA haapohe i te tiger e a faaora i te feia veve e po'ia ra.Faaora i te mau haamauraa filosofia i roto i te tino po'iaE ti'a anei ia tatou ia faaamu i te mau mea ora i ni'a i te miti e te fenuaE ti'a anei ia tatou ia faaamu i ta tatou mau animala mai te mau puaatoro, te mau mamoe, e te tahi atu mau mea.E ti'a anei ia tatou ia rave i te ohipa e ia amuNo te aha te tahi mau taata e parau ai e aita e fanauraa na mua ' tu e aita e fanauraa i muri ihoNa roto i ta ratou mau tutavaraa, e farii te mau nephe i te mau tino apî e te mau tao'a apî.Eaha te hanahana o te hoê taata tei farii i teie oaoa rahi roa'e, oia ho'i, o Karma Siddhi, o Yoga Siddhi, o Gnana Siddihi, e te mau mana rahi a'e o te ite.Nahea tatou ia farii i te ora oaoa roa'eNahea te oaoa o te Atua e itehia'i e e haamaitai-maitai-hia ai ia faaitehia mai te aroha o te FatuA naeahia ia teie fanauraa teitei roa ' ' e.O te aroha ana'e te ravea no te farii i te aroha o te AtuaE piti huru arohaNung buri tamung abalu nung makananu tang akwa ing grasya ning Dios, a ya pin ing likas:-E ti'a anei ia tatou ia ninii i te pape i ni'a i te mau tumu raau ta tatou i tanuE tia i te feia moni ia tauturu i te feia e mauiui ra. Nō te ahaEaha na huru oraraa e toru . Ehia huru oraraa oaoa o te varua .Eaha te mau huru aroha E piti huru aroha.Eaha te hoê ma'ieaha te aroha?Eaha te atâtaraaEaha te hinaaroEaha te mata'uEaha te po'iaEaha te taparahiraa taataEaha te veveEaha te haraEaha te oaoa rahi roa ' ' eEaha te faanahoraa a te AtuaEaha te mana o te arohaEaha te tumu o te arohaEaha te huru viivii oreEaha te aroha o te ao neiEaha te oaoa o te ao neiEaha te taime e ere ai te hoê taata tura i to ratou turaEaha te taime e aroha ai te hoê oraraa i te tahi atu Ia re'are'a ana'e te hoê varua (ma te aroha) no te tahi atu mau mea oraEaha te taime e ere ai te feia faateitei i to ratou teoteoEaha te taime e faarue ai te ego i te mau egoistsNahea te varua e tomo ai i roto i te tino E tomo ana'e te varua i roto i te opu Eaha te tupu ia roohia te taata i te po'iaEaha te taime e mata'u ai te puaahorofenua tuirooE haapeapea anei te feia paari, o tei faarue roa ' tu i te reiraIa ere ana'e te taata aravihi i te ite e ia huru ê ana'e oia.Eaha te huru teitei roa ' ' e o te oaoao vai tei piihia te taata mo 'a?O vai tei fana'o i te oaoa rahi roa ' ' eNahea ia ite i te Atua, na roto i te ite, e nahea ia riro mai ei Atua iho Eaha te hoê varua faati'amâhiaIa ite ana'e ratou i te mauiui o te tahi atu mau mea ora, no te aha te tahi mau taata e ore ai e faaite i te aroha e te ino?Na te aha e hinaaro ai tatou i te hoê tinoNo nia i te aroha rahi roa ' ' e, eaha te auraa o te faaoreraa i te po'ia e te taparahiraa taataIa hi'o ana'e ratou i te mauiui o vetahi ê, e ere te tahi mau taata i te feruriraa etaeta e aita ratou e aroha. No te aha teie mau taata e ore ai e ti'araa ia farii i te hoê varua?No te aha e rave rahi mau mea ora i hamanihia e te Atua e roohia ' i i te poia, te po'ia, te mata'u, e te tahi atu â?E fanau faahou anei te mau taata atoa ei taata . E ti'a i te taata ana'e ia horo'a i te maaE kai anei te tiger i te tarutaru . Ua riro anei te i'a ei maa no te mau tigerTe piihia ra te tamâraa i te roimata o te feia veve te aroha.
Te farii nei tatou ia hi'o i ta tatou tahua itenati na roto i te mau reo i muri nei.
abkhaz -
acehnese -
acholi -
afar -
afrikaans -
albanian -
alur -
arabic -
armenian -
assamese -
avar -
awadhi -
aymara -
azerbaijani -
balinese -
baluchi -
bambara -
bashkir -
basque -
batak-karo -
batak-simalungun -
batak-toba -
belarusian -
bemba -
bengali -
betawi -
bhojpuri -
bikol -
bosnian -
breton -
bulgarian -
burmese -
buryat -
cantonese -
catalan -
cebuano -
chamorro -
chechen -
chichewa -
chinese -
chinese-simplified -
chuukese -
chuvash -
corsican -
crimean-tatar-cyrillic -
crimean-tatar-latin -
croatian -
czech -
danish -
dari -
dinka -
divehi -
dogri -
dombe -
dutch -
dyula -
dzongkha -
english -
esperanto -
estonian -
ewe -
faroese -
fijian -
filipino -
finnish -
fon -
french -
french-canada -
frisian -
friulian -
fulani -
ga -
galician -
georgian -
german -
greek -
guarani -
gujarati -
gurmukhi -
haitian-creole -
hakha-chin -
hausa -
hawaiian -
hebrew -
hiligaynon -
hindi -
huasteca -
hungarian -
hunsrik -
iban -
icelandic -
igbo -
ilocano -
indonesian -
inuktut-latin -
inuktut-syllabics -
irish -
italian -
jamaican-patois -
japanese -
javanese -
jingpo -
kalaallisut -
kannada -
kanuri -
kapampangan -
kazakh -
khasi -
khmer -
kiga -
kikongo -
kinyarwanda -
kituba -
kokborok -
komi -
konkani -
korean -
krio -
kurdish-kurmanji -
kurdish-sorani -
kyrgyz -
lao -
latgalian -
latin -
latvian -
ligurian -
limburgish -
lingala -
lithuanian -
lombard -
luganda -
luo -
luxembourgish -
macedonian -
madurese -
maithili -
makassar -
malagasy -
malay -
malay-jawi -
malayalam -
maltese -
mam -
manx -
maori -
marathi -
marshallese -
marwadi -
mauritian-creole -
meadow-mari -
meiteilon-manipuri -
minang -
mizo -
mongolian -
ndau -
ndebele -
nepalbhasa -
nepali -
nko -
norwegian -
nuer -
occitan -
oriya -
oromo -
ossetian -
pangasinan -
papiamento -
pashto -
persian -
polish -
portuguese-brazil -
portuguese-portugal -
punjabi-shahmukhi -
qeqchi -
quechua -
romani -
romanian -
rundi -
russian -
sami-north -
samoan -
sango -
sanskrit -
santali -
santali-latin -
scots-gaelic -
sepedi -
serbian -
sesotho -
seychellois-creole -
shan -
shona -
sicilian -
silesian -
sindhi -
sinhala -
slovak -
slovenian -
somali -
spanish -
sundanese -
susu -
swahili -
swati -
swedish -
tahitian -
tajik -
tamazight -
tamil -
tatar -
telugu -
tetum -
thai -
tibetan -
tifinagh -
tigrinya -
tiv -
tok-pisin -
tongan -
tshiluba -
tsonga -
tswana -
tulu -
tumbuka -
turkish -
turkmen -
tuvan -
twi -
udmurt -
ukrainian -
urdu -
uyghur -
uzbek -
venda -
venetian -
vietnamese -
waray -
welsh -
wolof -
xhosa -
yakut -
yiddish -
yoruba -
yucatec-maya -
zapotec -
zulu -