Vallalar.Net

Cuâl isal il fin de nassite umane?

Cuâl isal il fin de nassite umane?

Il fin di cheste nassite umane al è chel di realizâ la veretât naturâl e rivâ ae imortalitât.

< ThiruVarutpa scrit di Vallalar—compassion pes creaturis. class="myexp">La mê spiegazion:

Il fin di cheste nassite umane al è. 1. Cognossi la veretât o cognossi cui che al è il vêr Diu. 2. Par otignî il divertiment complet di Diu. 3. Rivâ al divertiment ininterot. 4. In ogni puest, jessi cun plasê cence ostacui 5. In ogni mût, jessi cun plasê cence ostacui 6. Otignî plasê cence ostacui in ogni câs.

Il fin di cheste nassite umane al è chel di realizâ il status di Diu e rivâ ae imortalitât.

Vallalar, che al à rivât al status di Diu, al ne fevele chest midiant de sô esperience.

Il fin de nassite umane nol è chel di moltiplicâ la sô dissendence. Parcè che ancje altris animâi a fasin chest par nature. A no àn cognossince oltri il mangjâ e la dissendence. Parcè che altris creaturis infûr dai umans a nassin par cjastì. Duncje oltri procreâ e mangjâ no si dâ la cognossince.

NASSION UMANE NASSION PLUS ALTE: O vin une cognossince plui alte di altris creaturis par vie des azions justis che o vin cjapât inte nestre nassite precedent. Che o crodìn inte reincarnazion o no, lis consecuencis dai nestris pinsîrs, peraulis e azions a son lis nestris.

I animâi no cjapin sù cognossince di là dai dibisugns di base dal mangjâ, dal ripâr e de riproduzion. Ma l’om nol è sodisfat dai dibisugns di base parcè che ce che o volìn otignî nol è dome il mangjâ e la dissendence. Duncje l’om al continue a provâ simpri di plui.

I umans a vuelin vivi cence la muart, ma a murin parcè che a no àn fat lis robis necessariis par rivâ ae vite cence muart.

Se la ambizion di nassite umane e je mangjâ e dissendence. Al varès di jessi sodisfat di chel une volte che al varès cjapât chês. Ma ancje dopo vêju otignûts, i umans a no son sodisfats parcè che i dibisugns di base a no son la nestre ambizion, cussì no jerin sodisfats, e i umans a cirin di plui.

Se l 'obietîf de nassite umane al è chel di otignî i dibisugns di base, come il mangjâ e la procreazion, alore al dovarès jessi sodisfat di lôr une volte che ju cjape. Ma ancje dopo vêju cjapâts, a nol è sodisfat parcè che i dibisugns di base a no son l’obietîf de nassite umane, cussì a nol è sodisfat, e l’om al continue a provâ.

La nature e à dât al om plui cognossince di altris creaturis parcè che l’om al è nassût par rivâ ae veretât eterne. Duncje, l’om nol è sodisfat di nuie altri che de veretât.

No nassin par murî. No nassin par fâ bêçs e murî. No nassin par procreâ e murî. No nassin par mostrâ la nestre coraç. No nassin par murî cence savê parcè che o stâs murint.

L’obietîf uman al è chel di jessi imortâl in mût estatic.


Se o volìn savê cemût otignî la gracie di Diu, che e je la naturâl:-
cuant che judâ lis creaturis al è considerât la adorazion di diu?

la rispueste par chel che al dîs ce che al ven dopo i sofriments che a rivin ai creaturis vivents par vie de sete, de pôre, e vie indenant, e lis esperiencis dai orghins de ment, dai vôi, e vie indenant, a no son esperiencis di anime, duncje nol è un benefici speciâl di vê compassion pai creaturis vivents
Cuâl isal il fin de nassite umane?
parcè che cualchi om nol à compassion cuant che altris creaturis a sofrissin ?
come al nas il dirit di mostrâ compassion viers i vivents?
Storie Vallalar: la storie di un om che al concuistà la muart.
ce che e je la compassion?
cui che al è clamât om sant?

abkhaz - acehnese - acholi - afar - afrikaans - albanian - alur - amharic - arabic - armenian - assamese - avar - awadhi - aymara - azerbaijani - balinese - baluchi - bambara - baoulé - bashkir - basque - batak-karo - batak-simalungun - batak-toba - belarusian - bemba - bengali - betawi - bhojpuri - bikol - bosnian - breton - bulgarian - buryat - cantonese - catalan - cebuano - chamorro - chechen - chichewa - chinese-simplified - chinese - chuukese - chuvash - corsican - crimean-tatar-cyrillic - crimean-tatar-latin - croatian - czech - danish - dari - dinka - divehi - dogri - dombe - dutch - dyula - dzongkha - english - esperanto - estonian - ewe - faroese - fijian - filipino - finnish - fon - french - french-canada - frisian - friulian - fulani - ga - galician - georgian - german - greek - guarani - gujarati - haitian-creole - hakha-chin - hausa - hawaiian - hebrew - hiligaynon - hindi - hmong - hungarian - hunsrik - iban - icelandic - igbo - ilocano - indonesian - inuktut-latin - inuktut-syllabics - irish - italian - jamaican-patois - japanese - javanese - jingpo - kalaallisut - kannada - kanuri - kapampangan - kazakh - khasi - khmer - kiga - kikongo - kinyarwanda - kituba - kokborok - komi - konkani - korean - krio - kurdish-kurmanji - kurdish-sorani - kyrgyz - lao - latgalian - latin - latvian - ligurian - limburgish - lingala - lithuanian - lombard - luganda - luo - luxembourgish - macedonian - madurese - maithili - makassar - malagasy - malay - malay-jawi - malayalam - maltese - mam - manx - maori - marathi - marshallese - marwadi - mauritian-creole - meadow-mari - meiteilon-manipuri - minang - mizo - mongolian - burmese - huasteca - ndau - ndebele - nepalbhasa - nepali - nko - norwegian - nuer - occitan - oriya - oromo - ossetian - pangasinan - papiamento - pashto - persian - polish - portuguese-brazil - portuguese-portugal - gurmukhi - punjabi-shahmukhi - qeqchi - quechua - romani - romanian - rundi - russian - sami-north - samoan - sango - sanskrit - santali-latin - santali - scots-gaelic - sepedi - serbian - sesotho - seychellois-creole - shan - shona - sicilian - silesian - sindhi - sinhala - slovak - slovenian - somali - spanish - sundanese - susu - swahili - swati - swedish - tahitian - tajik - tamazight - tifinagh - tamil - tatar - telugu - tetum - thai - tibetan - tigrinya - tiv - tok-pisin - tongan - tshiluba - tsonga - tswana - tulu - tumbuka - turkish - turkmen - tuvan - twi - udmurt - ukrainian - urdu - uyghur - uzbek - venda - venetian - vietnamese - waray - welsh - wolof - xhosa - yakut - yiddish - yoruba - yucatec-maya - zapotec - zulu -