Vallalar.Net

Storia di Vallalar: A storia di un omu chì hà cunquistatu a morte.

Storia di Vallalar: A storia di un omu chì hà cunquistatu a morte.

Perchè duvemu leghje a storia di Vallalar ? A vera storia di un omu chì hà cunquistatu a morte. U veru scientist chì hà scupertu u modu per l'omu di campà senza more. Quellu chì hà scupertu a scienza chì trasforma u corpu umanu in un corpu immortale. Quellu chì hà trasfurmatu u corpu umanu in un corpu di cunniscenza. Quellu chì ci hà dettu a manera di campà senza more. Quellu chì hà sperimentatu a verità naturale di Diu è ci hà dettu ciò chì hè a forma immortale di Diu è induve hè. Quellu chì hà sguassatu tutte e superstizioni è interrugatu tuttu cù a nostra cunniscenza è hà ottinutu a vera cunniscenza.

U veru nome di u scientist: Ramalingam U nome cù u quali l'amati u chjamanu: Vallalar. Annu di nascita : 1823 Annu di trasfurmazioni di u corpu in corpu di luce : 1874 Locu di nascita : India, Chidambaram, Marudur. Achievement: Quellu chì hà scupertu chì l'omu pò ancu ghjunghje à u statu di Diu è micca mori, è hà ottinutu quellu statu. In India, in Tamil Nadu, in una cità chjamata Marudhur, situata à vinti chilometri à nordu di a cità di Chidambaram, Ramalingam alias Vallalar hè natu dumenica 5 ottobre 1823 à 5:54 pm.

U babbu di Vallalar si chjamava Ramaiah, è a so mamma si chjamava Chinnammai. U babbu Ramaiah era u cuntabile di Marudhur è un maestru chì hà insignatu à i zitelli. Mamma Chinnamai hà cura di a casa è hà criatu i so figlioli. U babbu di Vallalar, Ramaiah, morse in u sestu mese dopu a so nascita. Mamma Chinnamai, cunsiderendu l'educazione è u futuru di i so figlioli, andò à Chennai, India. U fratellu maiò di Vallalar, Sabapathy, hà studiatu sottu à u prufessore Sabapathy di Kanchipuram. Diventa un maestru in u discorsu epicu. Hà utilizatu i soldi chì hà guadagnatu da andà à i discorsi per sustene a so famiglia. Sabapathi stessu hà educatu u so fratellu minore Ramalingam. In seguitu, u mandò à studià sottu à u maestru chì avia studiatu, u prufessore Kanchipuram Sabapathi.

Ramalingam, chì vultò in Chennai, visitava spessu u tempiu di Kandasamy. Era felice di venerà Lord Murugan à Kandakottam. Hà cumpostu è cantava canti nantu à u Signore à a ghjovana età. Ramalingam, chì ùn hè micca andatu à a scola o stà in casa, hè statu rimproveratu da u so fratellu maiò Sabapathi. Ma Ramalingam ùn hà micca ascoltatu u so fratellu maiò. Dunque, Sabapathi hà urdinatu severamente à a so moglia Papathi Ammal di cessà di serve cibo à Ramalingam. Ramalingam, accunsentendu à a dumanda di u so caru fratellu maiò, hà prumessu di stà in casa è studià. Ramalingam stava in a stanza suprana di a casa. Fora di i tempi di pranzu, stava in a stanza in altri tempi è era attivamente impegnatu in adurà à Diu. Un ghjornu, in u specchiu nantu à u muru, era ecstaticu è cantava canti, credendu chì Diu li era apparsu.

U so fratellu maiò, Sabapathi, chì hà avutu per dà lezioni nantu à a mitulugia, ùn pudia assistisce à a cunferenza chì avia accunsentutu per via di mala salute. Allora li dumandò à u so fratellu minore Ramalingam per andà in u locu induve a cunferenza era da esse tenuta è cantà qualchì canzone per cumpensà a so incapacità di vene. Dunque, Ramalingam si n'andò. Ddu ghjornu, un gran numaru di persone s'era riunitu per sente a cunferenza di Sabapathi. Ramalingam hà cantatu qualchì canzone cum'è u so fratellu maiò li avia dettu. Dopu questu, a ghjente riunita quì insistia per un bellu pezzu ch'ellu duveria dà una cunferenza spirituale. Allora Ramalingam hà ancu accunsentutu. A cunferenza hè accaduta a tarda notte. Tuttu era maravigliatu è ammiratu. Questa era a so prima lettura. À quellu tempu avia nove anni.

Ramalingam hà cuminciatu à venerà à l'età di dodici anni in Thiruvottriyur. Aduprate à marchjà à Thiruvottriyur ogni ghjornu da l'area di sette pozzi induve hà campatu. Dopu à l'insistenza di parechji, Ramalingam accunsentì à u matrimoniu à l'età di vintisette anni. Si maritò cù a figliola di a so surella Unnamulai, Thanakodi. U maritu è ​​a moglia ùn eranu micca implicati in a vita di famiglia è eranu immersi in u pensamentu di Diu. Cù l'accunsentu di a so moglia Thanakodi, a vita di u matrimoniu hè cumpletu in un ghjornu. Cù u cunsensu di a so moglia, Vallalar cuntinueghja i so sforzi per ottene l'immortalità. Ramalingam vulia cunnosce u veru Diu per mezu di a cunniscenza. Dunque, in u 1858, abbandunò Chennai è visitò parechji tempii è ghjunse à una cità chjamata Chidambaram. Videndu Vallalar in Chidambaram, l'amministratore di una cità chjamata Karunguzhi, chjamatu Thiruvengadam, li dumandò di vene è stà in a so cità è a so casa. Ligata da u so amore, Vallalar stava in a residenza Thiruvengadam per nove anni.

U veru Diu hè situatu in u cervellu in a nostra testa, cum'è un atomu chjucu. A luce di quellu Diu hè uguali à a luminosità di un miliardo di soli. Per quessa, per chì a ghjente cumuna capisce u Diu chì hè a luce in noi, Vallalar hà postu una lampa fora è l'hà elogiatu in forma di luce. Cuminciò à custruisce un tempiu di luce vicinu à Sathya Dharmachalai in l'annu 1871. Hà chjamatu u tempiu, chì hè statu finitu in circa sei mesi, "Consigliu di Sapienza". Hà custruitu un tempiu in una cità chjamata Vadalur per u Diu chì reside in a forma di luce cum'è a grande cunniscenza in u nostru cervellu. U veru Diu hè a cunniscenza in i nostri capi, è per quelli chì ùn ponu micca capiscenu, hà custruitu un tempiu nantu à a terra, hà illuminatu una lampada in quellu tempiu, è li disse di pensà à quella lampada cum'è Diu è adurà. Quandu ci cuncintramu i nostri pinsamenti in questu modu, sperienzemu u Diu chì hè a cunniscenza in i nostri capi.

U 20 di u 10u mese di l'annu 1873, u marti matina à ottu ore, hà isciutu una bandiera davanti à l'edificiu chjamatu Siddhi Valakam in a cità di Mettukuppam è hà fattu un longu sermone. à u populu riunitu. Ddu sermone hè chjamatu "insegnamentu enormu". Stu sermone guida l'omu per esse sempre felice. Rispondi à parechje dumande chì nascenu in l'omu. U sermone hè di rompe e nostre superstizioni. Dice chì u veru modu hè di cunnosce è sperienze a verità di a natura cum'è hè. Micca solu. Vallalar stessu hà fattu parechje dumande chì ùn avemu micca pensatu è rispostu. Queste dumande sò i seguenti:.

Chì ghjè Diu ? Induve hè Diu ? Diu hè unu o parechji ? Perchè duvemu adurà à Diu? Chì succede se ùn veneremu micca à Diu ? Ci hè una cosa cum'è u celu ? Cumu duvemu adurà à Diu? Diu hè unu o parechji ? Diu hà mani è pedi ? Pudemu fà qualcosa per Diu? Chì ghjè u modu più faciule per truvà à Diu? Induve hè Diu in a natura? Quale hè a forma immortale? Cumu trasfurmemu a nostra cunniscenza in vera cunniscenza? Cumu facemu dumande è uttene risposte à elli? Chì ci nasconde a verità ? Pudemu uttene qualcosa da Diu senza travaglià? Hè a religione utile à cunnosce u veru Diu?

U prossimu avvenimentu dopu à isà a bandiera era, in u mese tamil di Karthigai, in u ghjornu di a festa chì celebrava a luce, pigliò a lampa deepa chì era sempre brusgiata in a so stanza è a pusò davanti à u palazzu. U 19 ghjornu di u mese di tailandese in l'annu 1874, vale à dì in ghjennaghju, u ghjornu di a stella Poosam citata in l'astronomia indiana, Vallalar hà benedettu tutti. Vallalar intrì in a sala di a casa à mezzanotti. Sicondu u so desideriu, i so discìpuli impurtanti, Kalpattu Aiya è Thozhuvur Velayudham, chjusu a porta di a stanza chjusa da l'esternu.

Da quellu ghjornu, Vallalar ùn hè micca apparsu cum'è una forma à i nostri ochji fisichi, ma hè stata una luce divina per a furmazione di a cunniscenza. Siccomu i nostri ochji fisichi ùn anu micca u putere di vede u corpu di a cunniscenza, ùn ponu micca vede u nostru Signore, chì hè sempre è in ogni locu. Siccomu u corpu di a cunniscenza hè oltre a lunghezza d'onda di u spettru visibile à l'ochji umani, i nostri ochji ùn ponu micca vede. Vallalar, cum'è sapia, prima trasfurmò u so corpu umanu in un corpu puru, dopu in u corpu di sonu chjamatu Om, è dopu in u corpu di a cunniscenza eterna, è hè sempre cun noi è dà a so grazia.


Tuttu nantu à Vallalar è i so libri in lingua corsa


Tutti l'esseri viventi sò uguali.
Chì ghjè l'ambizione di a nascita umana
Chì sò ottenibili per via di a grazia di Diu. Chì sò ottenibili per via di a perfezione di a grazia di Diu.  
Chì sò i benefizii di ottene u piacè mundanu
Chì sò i benefizii di a felicità celeste
Ciò chì si chjama a felicità di u mondu celeste
Quandu una persona sperimenta a felicità, a so mente si rallegra. Quandu sperimenta u dulore, a so mente diventa inquieta. Allora, chì hè a risposta à a quistione  
A nostra mente sperimenta piacè è tristezza
Pudemu dà carne à l'animali carnivori per via di a cumpassione ?
Pudemu ignurà e persone chì anu fame è cumincià à dà da manghjà solu à i membri di a nostra famiglia ?
Avemu a libertà di piantà i periculi chì ci accadenu
Pudemu suppurtà a fame senza manghjà cibu?
Pudemu venerà a statua di Vallalar ? Pudemu tene a statua di Vallalar in casa ?
Cumu possu sapè chì a cumpassione hè l'unicu modu per ottene a grazia di Diu
Quandu a cumpassione emergerà da l'esseri viventi per altri esseri viventi
A cumpassione furnisce a moralità mundana. S'ellu ùn ci hè micca cumpassione, si deve capisce chì a moralità mundana ùn esisterà micca. Cumu cusì
A cumpassione hè un strumentu è una manifestazione parziale di a grazia di Diu
Duvemu sapè veramente chì e persone cumpassive sò dii.
Perchè parechji di l'esseri viventi creati da Diu soffrenu assai di fame, assassinii, malatie, ecc.
Chì ghjè a definizione di disciplina di cumpassione Chì ghjè a grammatica di a disciplina di cumpassione
L'umani anu corpi diversi durante i sogni
Perchè i fratelli gemelli anu personalità è azzioni diverse
disciplina di cumpassione
L'angeli manghjanu u cibu è anu ancu fame
Ch'ella sia l'anima chì sperimenta u bè è u male, o chì l'organi è a mente sperimentanu u piacè è a sofferenza. Sè l'anima ùn sperimenta nunda, à chì serve a cumpassione ?
Pudemu dà carne à l'animali carnivori per via di a cumpassione ?
Manghjà e piante hè contru à a cumpassione
Da induve venerà l'energia chì nascerà per a cumpassione chì fonde l'anima
Cumu capisce l'esistenza di una nascita precedente
Cumu pudemu ottene a gioia estrema in u matrimoniu è altre cerimonie
Chì ghjè a fama di a persona chì hà ottenutu a felicità celeste
Dà da manghjà à i cechi, i sordi, i muti è i zoppi.
Oh, hè bughju avà, induve anderemu à manghjà
Avemu a libertà di sceglie i nostri corpi ?
Chì ghjè u guadagnu di a suprema felicità
Duvemu dà da manghjà à i nostri animali, amichi è travagliadori
Perchè insistemu spessu nantu à dà da manghjà à e persone chì anu fame
Chì ghjè a gloria di a persona chì hà ottenutu stu piacè mundanu
Chì ghjè a gloria di quellu chì hà righjuntu sta suprema beatitudine - U corpu di a Saggezza hè unicu.
Se vulemu sapè cumu ottene a grazia di Diu, chì hè u naturali: -
Cumu a grazia di Diu hè esposta da l'anima quandu l'anima hè cumpassionevule versu tutti l'esseri viventi torna è torna
Chì ghjè a nurmalità di a grazia di Diu, chì hè a manifestazione naturale
Chì dice u diu Veda nantu à dà da manghjà à i poveri ? L'omu pò campà solu senza l'aiutu di l'altri ?
Cumu ottenemu a grazia di Diu, chì hè a manifestazione naturale di Diu
Cumu a grazia di Diu emerge da l'anima, quandu l'anima si scioglie torna è torna
Avemu da sapè chì a grazia, a manifestazione naturale di Diu, si manifesta in ogni locu è in ogni mumentu cum'è seguita.
A suddisfazione chì vene da manghjà carne hè chì tipu di piacè
cumu l 'aiutu à e criature hè cunsideratu u cultu di diu?
A vita di casa hè megliu cà u monachisimu.
Cumu pò un poveru dà da manghjà à un omu famitu
A disciplina celeste esiste per via di a cumpassione per l'esseri viventi. S'ellu ùn ci hè micca cumpassione, a disciplina celeste ùn esisterà micca. Cumu hè cusì
Cumu a carne hè un alimentu male Hè a satisfaczione chì vene da manghjà carne bona o cattiva
Chì ghjè a suprema felicità
Cumu diventà una caratteristica di diu. Quale diu hè uguale à l'omu, chì hà nutritu i famiti è li hà datu estasi
Cumu diventà una persona sàvia
Cumu curà e malatie incurabili
Cumu ottene una discendenza ben informata
Cumu campà longu
Sè vo vulete sapè cumu ottene quella grazia
Cumu ottene a grazia di Diu
Cumu adurà Diu aduprendu a misericordia naturale chì esiste in tutti l'esseri umani
Mustrà cumpassione à l'esseri viventi hè ancu chjamatu adurà Diu.
Quandu i siddha, i saggi è l'asceti diventanu tristi
A fame vincerà l'imperatore imbattibile
A so fame li furzerà à vende i so figlioli cari
A fame hè a peghju di tutte e sofferenze. Cumu
Soffre a fame listessa per tutti
Cumu pudemu vede e facce stanche di i nostri figlioli famiti
Hè u nostru duvere di versà acqua nantu à e piante chì sò in e fureste è in e zone remote.
Cumu l'azzioni peccaminose di a nascita precedente ghjunghjenu à sta nascita attuale
Dà cumpassione alimentaria
Chì pudemu aiutà quelli chì soffrenu secondu a lege di Diu
A fame hè un strumentu per ghjunghje à u statu di Diu
Pudemu taglià i germogli ? Pudemu manghjà i germogli ?
Sò sustanzi derivati ​​da e piante impuri cum'è i capelli è l'unghie
Cumu sapemu chì ci hè stata una nascita precedente
Ci hè l'infernu è u celu
A sumente hè viva o morta
Chì ghjè a gloria di qualchissia chì hà righjuntu sta suprema felicità - U corpu di a cunniscenza ùn pò esse impeditu da nunda.
Chì ghjè a gloria di qualchissia chì hà ottenutu sta suprema felicità - U corpu di cunniscenza ùn hà alcuna caratteristica.
Chì ghjè a gloria di quellu chì hà ottenutu sta suprema felicità - U corpu di a cunniscenza hè immortale, dunque ùn pò esse affettatu da cinque elementi basi.
Ancu e persone lussuriose sò preoccupate per a so fame è aspettanu u cibu.
Campà per sempre dendu cibu
Chì pudemu disubbidisce à l'ostaculu di Diu
Pudemu tumbà l'animali periculosi Perchè hè statu dettu prima, a cumpassione per esse cumuna à tutti l'esseri viventi
Chì significa u nome Vallalar ?
Chì ghjè a cosa più impurtante da fà à un matrimoniu o à un'altra occasione felice
Cumu si chjama a moglia di Vallalar ?
Naturalmente, u cibu hè statu datu à l'animali è à l'acelli secondu u so karma. Ma l'omu deve travaglià è ottene cibu. Perchè
Chì ghjè l'obiettivu u più impurtante di a cumpassione. Induve stanu l'anima è Diu in noi ?
Diu hà decretatu in i Veda (Scritture) cusì.
Cumu ottene questi trè tippi di piaceri è benefici di a vita.
Foto originale di Vallalar.
a risposta per quellu chì dice u seguitu e soffrenze chì venenu à l 'esseri viventi per via di a sete, a paura, etc, è l 'esperienze di l 'organi di a mente, l 'ochji, etc, ùn sò micca sperienze di l 'ànima, per quessa, ùn ci hè micca un benefiziu speciale in a cumpassione per l 'esseri viventi
Prutegge i veri tempii da e ruine, è diventate cumpassivi.
Chì hè u scopu di a nascita umana ?
Spegne u focu di a fame di l'omu saviu.
Perchè l'omu è l'altri esseri viventi sò affettati da periculi
perchè un omu ùn hà micca cumpassione quandu l 'altri criaturi soffrenu ?
A causa di a mancanza di cumpassione è di disciplina, e nascite male aumentanu è a morale male hè in ogni locu. Cumu cusì
Cumu ricuperà da tutte e sofferenze chì accadenu in a nostra vita
Chì ghjè a religione di Vallalar ?
Quandu i capi religiosi ùn seguitanu micca a disciplina di a so casta è religione
Toglie u dulore di l'omu famitu è ​​​​fateli dorme.
caccià u velenu per mezu di l'alimentu è risuscitallu da l'incoscienza.
Chì ghjè a ricumpensa per dà da manghjà à una persona povera chì ùn hà micca sustegnu
cumu nasce u dirittu di dimustrà cumpassione versu l 'esseri viventi ?
Chì ghjè u dirittu per l'anima d'esse sciolta da a cumpassione
Chì ghjè u dirittu d'avè cumpassione per l'esseri viventi
Chì risposta à e persone chì dicenu: "E sofferenze umane sò l'esperienza solu di i strumenti è di l'organi interni cum'è a mente, l'ochju, ecc., micca l'esperienza di l'anima, dunque aiutà l'esseri ùn hè micca cumpassione"?  
Deve esse salutatu da e divinità è da tutti
Salvate da a crudele puntura di scorpione.
Salvà da u peccatore chjamatu fame.
Cumu salvà a lampada da u ventu velenosu chjamatu fame
E vite devenu esse salvate da a fame è da l'assassiniu.
Salvà a persona dignitosa chì soffre, chì esita à dumandà da manghjà, cum'è una persona scema.
Salvà a mosca chì hè cascata in u mele
Ammazzate a tigre di a fame, è salvate i poveri famiti.
Salvà e strutture filosofiche in u corpu famitu
Duvemu dà da manghjà à e creature chì sò in u mare è in a terra
Duvemu dà da manghjà à l'animali chì ci stanu, cum'è e vacche, e pecure, ecc.
Duvemu travaglià è manghjà
Perchè certi dicenu chì ùn ci hè micca nascita precedente è micca nascita successiva
L'anime ottenenu novi corpi è ricchezza per via di i so sforzi.
Chì ghjè a gloria di qualchissia chì hà righjuntu sta suprema felicità - Karma Siddhi, Yoga Siddhi, Gnana Siddihi è i puteri soprannaturali di u corpu di cunniscenza.
Cumu pudemu ottene a vita di suprema felicità
Quandu a grazia di u Signore si manifesta, cumu a felicità di Diu serà sperimentata è perfezionata
Raggiungere l'obiettivu di sta più alta nascita umana.
A cumpassione hè l'unica manera di ottene a grazia di Diu
Dui tipi di cumpassione
I Vallalar credenu in Diu?
Chì ghjè a casta vallalar?
Perchè Vallalar s'hà cupertu a testa ?
Sparizione di Vallalar.
Bandiera di Vallalar. Chì significa a bandera di Vallalar ?
Cumu si chjama u guru di Vallalar ?
Storia di Vallalar: A storia di un omu chì hà cunquistatu a morte.
Chì ghjè u periodu di vita di i vallalar ?
Induve hè u locu nativu di Vallalar ?
citazioni di vallalar
Chì ghjè u veru nome di Vallalar ?
Chì sò l'insignamenti di Vallalar ?
Chì ghjè l'annu di nascita di Vallalar ?. annu di Vallalar.
Chì ghjè a data di nascita di Vallalar ?
Cumu si chjama Vallalar, induve hè natu ?
Dove si trova Jeeva Samadhi di Vallalar?
Duvemu versà acqua nantu à e piante chì sò state piantate da noi
E persone ricche devenu aiutà i malati. Perchè
Chì sò i trè tippi di vita. Quanti tippi di vita felice di l'anima.
Chì sò i tipi di cumpassione Ci sò dui tipi di cumpassione.
Chì ghjè una malatia
chì hè a cumpassione?
Chì ghjè u periculu
Chì ghjè u desideriu
Chì ghjè a paura
Chì ghjè a fame
Chì ghjè l'assassiniu
Chì ghjè a miseria
Chì hè u peccatu
Chì ghjè a suprema felicità
Chì ghjè l'ordine di Diu
Chì ghjè u putere di a cumpassione
Chì ghjè u scopu di a cumpassione
Chì ghjè a virtù
Chì ghjè a cumpassione mundana
Chì ghjè u piacè mundanu
Quandu una persona dignitosa perde a so dignità
Quandu una vita averà cumpassione per un'altra Quandu un'anima si scioglie (avendu misericordia) per altri esseri viventi
Quandu i fanfarroni perdenu u so orgogliu
Quandu l'ego si ne và da l'egoisti
Cumu l'anima entra in u corpu Quandu l'anima entra in u ventre
 Chì accadrà quandu a fame colpirà l'omu
Quandu u cavaliere legendariu averà paura
I saggi, chì anu rinunciatu cumpletamente, saranu disturbati
Quandu u tecnicu saviu perde a so cognizione è diventa cunfusu.
Quale piacè hè u più altu Chì ghjè u più altu statu d'estasi
quale hè chjamatu un omu santu?
Quale hè quellu chì ghjunghje à a suprema felicità
Cumu cunnosce Diu, per via di a cunniscenza, è cumu diventà Diu stessu Chì ghjè un'anima liberata
Perchè certe persone ùn mostranu micca misericordia è sò dure, quandu vedenu a suffrenza di altri esseri viventi Perchè ùn anu micca diritti fraterni
Perchè avemu bisognu di un corpu
Chì ghjè u significatu di finisce a fame è l'uccisioni, in termini di cumpassione suprema
Certi pirsuni sò induriti di mente è ùn anu micca cumpassione quandu vedenu e suffrenze di l'altri esseri. Perchè ste persone ùn anu micca u dirittu à un'anima ?
Perchè parechji esseri viventi creati da Diu soffrenu di fame, sete, paura ecc.
Tutti l'umani rinasceranu cum'è umani di novu? Solu l'umani devenu dà da manghjà?
A tigre manghjarà l'erba. A carne hè un alimentu urdinatu per e tigri ?
Asciugà e lacrime di i poveri si chjama cumpassione.
Site benvenuti à visità u nostru situ web in e seguenti lingue.
abkhaz - acehnese - acholi - afar - afrikaans - albanian - alur - amharic - arabic - armenian - assamese - avar - awadhi - aymara - azerbaijani - balinese - baluchi - bambara - baoulé - bashkir - basque - batak-karo - batak-simalungun - batak-toba - belarusian - bemba - bengali - betawi - bhojpuri - bikol - bosnian - breton - bulgarian - burmese - buryat - catalan - cebuano - chamorro - chechen - chichewa - chinese - chinese-simplified - chuukese - chuvash - corsican - crimean-tatar-cyrillic - crimean-tatar-latin - croatian - czech - danish - dari - dinka - divehi - dogri - dombe - dutch - dyula - dzongkha - english - esperanto - estonian - ewe - faroese - fijian - filipino - finnish - fon - french - french-canada - frisian - friulian - fulani - ga - galician - georgian - german - greek - guarani - gujarati - gurmukhi - haitian-creole - hakha-chin - hausa - hawaiian - hebrew - hiligaynon - hindi - hmong - huasteca - hungarian - hunsrik - iban - icelandic - igbo - indonesian - inuktut-latin - inuktut-syllabics - irish - italian - jamaican-patois - japanese - javanese - jingpo - kalaallisut - kannada - kanuri - kapampangan - kazakh - khasi - khmer - kiga - kikongo - kinyarwanda - kituba - kokborok - komi - konkani - korean - krio - kurdish-kurmanji - kurdish-sorani - kyrgyz - lao - latgalian - latin - latvian - ligurian - limburgish - lingala - lithuanian - llocano - lombard - luganda - luo - luxembourgish - macedonian - madurese - maithili - makassar - malagasy - malay - malay-jawi - malayalam - maltese - mam - manx - maori - marathi - marshallese - marwadi - mauritian-creole - meadow-mari - meiteilon-manipuri - minang - mizo - mongolian - ndau - ndebele - nepalbhasa - nepali - nko - norwegian - nuer - occitan - oriya - oromo - ossetian - pangasinan - papiamento - pashto - persian - polish - portuguese-brazil - portuguese-portugal - punjabi-shahmukhi - qeqchi - quechua - romani - romanian - rundi - russian - sami-north - samoan - sango - sanskrit - santali - santali-latin - scots-gaelic - sepedi - serbian - sesotho - seychellois-creole - shan - shona - sicilian - silesian - sindhi - sinhala - slovak - slovenian - somali - spanish - sundanese - susu - swahili - swati - swedish - tahitian - tajik - tamazight - tamil - tatar - telugu - tetum - thai - tibetan - tifinagh - tigrinya - tiv - tok-pisin - tongan - tshiluba - tsonga - tswana - tulu - tumbuka - turkish - turkmen - tuvan - twi - udmurt - ukrainian - urdu - uyghur - uzbek - venda - venetian - vietnamese - waray - welsh - wolof - xhosa - yakut - yiddish - yoruba - yucatec-maya - zapotec - zulu -